Blog

Nu trebuie să fii un cunoscător desăvârșit într-ale vinului pentru a face cea mai bună alegere, dar nici nu poți trece peste câteva informații esențiale. Printre acestea, clasificarea vinurilor în funcție de cantitatea de zahăr, aciditate și timpul de maturare, dar și câteva date despre soiurile de struguri care dau cel mai bun vin.

1. Cum pot fi clasificate vinurile
   1. Tipuri de vin în funcție de culoare
   2. Tipuri de vin în funcție de gradul de maturare a strugurilor
   3. Ce sunt vinurile de origine controlată
   4. Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zahăr conținută
   5. Tipuri de vin în funcție de maturare
2. Care sunt cele mai renumite tipuri de vin din lume
   1. Cele mai cunoscute vinuri
   2. Vinuri scumpe, de calitate excepțională
3. Principalele soiuri de struguri, din țară și din lume

Cum pot fi clasificate vinurile

Criteriile care împart vinurile în categorii nu sunt deloc puține, începând cu cele aflate la îndemână (culoarea, gustul, mirosul) și încheind cu cele care ne fac să vorbim despre noblețea unui vin (vechimea, soiurile rare).
O sticlă de vin poartă cu ea, însă, și o parte din istoria locului de unde provine, unele podgorii fiind mai cunoscute decât altele, iar pentru a verifica dacă am ales un astfel de vin, trebuie să urmărim dacă există pe etichetă însemnul DOC (denumire de origine controlată) sau IG (indicație geografică).

Tipuri de vin în funcție de culoare

Vinurile pot fi roșii, albe sau roze.

• Vinurile roșii provin din soiuri de struguri precum: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Shiraz, Malbec. Culoarea acestor vinuri este preluată din pielița bobului de strugure iar intensitatea culorii are legătură cu timpul în care mustul a stat în contact cu acesta pieliță.
• Vinurile albe provin din soiuri de struguri precum: Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel.
• Vinurile roze se produc din soiurile de struguri roșii. Aceste vinuri sunt produse din must care rămâne foarte puțin timp în contact cu pielița bobului de strugure, cea care în fapt dă culoarea oricărui tip de vin.

Ce este de remarcat este faptul că din soiurile de struguri roșii se poate produce și vin alb!
Aceasta în situația în care mustul obținut din struguri roșii nu rămâne deloc în contact cu pielița bobului de strugure.

Tipuri de vin în funcție de gradul de calitate și maturare a strugurilor

În funcție de gradul de calitate și maturare a strugurilor, vinurile pot fi de masă, de calitate superioară sau vinuri de origine controlată. Vom discuta despre fiecare în parte, astfel încât data viitoare când te găsești în fața raftului cu vinuri, să faci cea mai bună alegere.

• Vinurile de masă – Sunt vinurile cu o tărie alcoolica cuprinsă între 8,5 și 9,5 %, vinuri destinate consumului curent.
• Vinuri de calitate superioară – Sunt acele vinuri care au pe etichetă notația VS, IG sau VSIG – cu indicație de proveniență geografică, precum și mențiunea soiului de struguri din care au fost produse. Au o tărie alcoolică de cel puțin 9,5%.
• Vinuri de origine controlată – Sunt vinurile DOC, de calitatea I, cu o tărie de minimum 11% și un conținut de zaharuri de 190 de grame la litru. Totodată, acestea pot fi și vinuri de origine controlată cu trepte de calitate (DOCC).

Ce sunt vinurile DOC?

Vinurile de origine controlată sunt mereu alegerea cunoscătorilor și încununează perfect o masă specială. Când alegi un asemenea vin, vei observa că pe etichetă se găsesc informații cu privire la podgorie, la soi și mod de cultură. De altfel, vinurile pot purta aceasta mențiune – DOC – doar în urma aprobării și hologramei obținute de la Ministerul Agriculturii, prin Oficiul Național al Denumirilor de Oigine a Vinurilor (O.N.D.O.V).

Un vin cu denumire de origine controlată se obţine în areale viticole delimitate, din soiuri recomandate pentru potenţialul lor de a produce vinuri de calitate, respectându-se o serie de condiţii specifice de cultivare a viţei de vie şi de procesare a vinului, îmbuteliere și etichetare.

Vinurile de origine controlată cu trepte de calitate – DOCC – au o tărie de minimum 11,5% și se împart în:

• Vinuri produse din struguri culeși la maturitate deplină – au un conținut de zaharuri de cel puțin 196 grame la litru și poartă pe etichetă mențiunea DOCC-CMD.
• Vinuri produse din struguri culeși târziu – au un conținut de zaharuri de cel puțin 220 de grame la litru, iar pe etichetă găsim notația DOCC-CT.
• Vinuri produse din struguri culeși la înnobilare – au un conținut de zaharuri de cel puțin 240 de grame la litru, iar strugurii sunt culeși când boabele sunt ușor stafidite și prezintă un „mucegai nobil“. Pe eticheta acestor vinuri găsim mențiunea DOCC-CIB.

În funcție de țara de proveniență a vinului, putem găsi vinurile și sub alte coduri. Iată o serie de acronime pe care le-ai putea întâlni pe sticlele de vin:

• AOC – Vin de origine controlată produs în Franța
• VDQS – Vin din Franța de o calitate inferioară celui AOC, acronimul vine de la sintagma „Vin delimite de qualite superieure”
• DOCG – Vin italienesc de origine controlată, dar superior DOC-ului (Denominazione di Origine Controllata e Garantita)
• IGT – Vin italienesc inferior DOC-ului (Indicazione geografica tipica)
• DO – Vin din Spania de origine controlată (Denominacion de Origen)
• DOCa – Vin din Spania de origine controlată superior (Denominacion de Origen Calificada)
• QbA – Vin de calitate superioară din Germania (Qualitatswein bestimmter Anbaugebiete), o treapta asemănătoare VSIG-ului de la noi
• QmP – Vin de calitate superioară din Germania (Qualitatswein mit Pradicat), mai bun decat QbA.

Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zaharuri conținută

Când vorbim despre gustul vinului, ne referim, în primul rând, la cantitatea de zaharuri reziduale conținută, care duce la o astfel de clasificare. Zaharurile reziduale sunt cantitățile de zaharuri rămase în vin după fermentare și transformarea zaharurilor în alcool.

• sec – cu conținut de zaharuri de pana la 4g/l
• demisec – cu conținut de zaharuri intre 4 și 12g/l
• demidulce – cu conținut de zaharuri între 12 si 50 g/l
• dulce – cu conținut de zaharuri de peste 50 g/l

Aromele variază în funcție de tipul de strugure, dar și de zona în care acesta a crescut.

Tipuri de vin în funcție de timpul de maturare sau învechire

Maturarea vinurilor se face în recipiente mari (butoaie, tancuri), dar și prin învechirea în sticlă. Vinurile pot fi apreciate și în funcție de timpul de maturare în butoaie de stejar, denumite barique. Acest tip de maturare se folosește în mod special la vinurile roșii și este de obicei trecută pe eticheta sticlei de vin.
Trebuie spus, însă, că în colecția unei crame pot exista vinuri vechi ale aceleiași podgorii, de calitate foarte diferită, în funcție de caracteristicile fiecărui an. Acesta este și motivul pentru care sunt considerate vinuri de colecție doar acelea produse în cei mai buni ani pentru struguri, timpul de maturare sau de învechire în sticlă nefiind un criteriu suficient.

Care sunt cele mai renumite tipuri de vin din lume

Vinul este o băutură apreciată la nivel mondial, consumul anual trecând de 240 de milioane de hectolitri. Există câteva vinuri extrem de cunoscute din România până în SUA și din Norvegia până în Africa de Sud, vinurile care și-au câștigat renumele datorită aromei deosebite. Despre acele vinuri ușor de recunoscut și pe care cel mai probabil le-ai gustat deja, cât și despre vinurile cele mai scumpe, vom discuta în cele ce urmează.

Cele mai cunoscute vinuri

În țări ca Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite sau Austria se consumă mai degrabă vin alb, în timp ce vinul roșu este preferatul francezilor, italienilor și spaniolilor. Potrivit ultimului clasament realizat de OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului), cel mai mare producător de vin, la nivel mondial, este Italia, urmată de Franța, Spania, Statele Unite și Australia.
Iată care sunt cele mai renumite tipuri de vin, fie că sunt produse în aceste țări sau în alte părți ale lumii:

• Chardonnay este unul dintre cele mai cunoscute vinuri, în întreaga lume. De origine franceză, mai exact din regiunea Burgundiei, soiul de struguri care produce acest vin este cultivat și în țara noastră, iar băutura este una elegantă, recomandată alături de preparatele din pește și fructe de mare.
• Riesling este un vin aromat, fructat, care își are originea în Germania, însă la noi în țară este mai cunoscut Rieslingul Italian, un vin mai degrabă sec și sobru.
• Sauvingnon Blanc reprezintă un vin alb de origine franceză, obținut din strugurii cu același nume, aroma sa ușor fructată și ierboasă fiind proaspătă și plăcută. Poate fi sec sau dulce și este recomandat alături de carne albă, fructe de mare sau salate.
• Pinot Gris este un vin alb sau rose ale cărui caracteristici diferă de la o regiune la alta, vinul din Alsacia (cu un buchet floral și o textură mai bogată) nefiind același cu cel produs în California (răcoritor și ușor condimentat).
• Chenin Blanc este tot un vin franțuzesc alb, din regiunea istorică Valea Loarei. Are un nivel ridicat de aciditate, de aceea întâlnim sub această denumire vinuri dulci, potrivite pentru desert, dar și spumante.

• Shiraz este un celebru vin roșu australian, cu un conținut ridicat de alcool, dar și de antioxidanți, produs însă și în alte țări, printre care Africa de Sud, Italia, Spania și Statele Unite, unde este cunoscut sub denumirea de Syrah.
• Merlot este poate cel mai cunoscut vin roșu și unul dintre cele mai accesibile. Cu o culoare intensă, aromă ușor fructată și textură bogată, este la fel de potrivit alături de fripturi sau brânzeturi.
• Pinot Noir este un vin franțuzesc sec asociat cu regiunea Burgundia, dar produs în multe alte țări, care se distinge prin aroma plăcută, îmbogățită cu fructe de pădure.
• Jerez este un vin spaniol foarte apreciat, la fel ca Malaga, ambele fiind produse în regiunea viticolă Andaluzia. Cunoscut și sub numele de Xeres sau Sherry, acesta face parte din categoria vinurilor speciale, fortifiate, și este adesea întâlnit printre vinurile de colecție.
• Taurasi este unul dintre cele mai cunoscute vinuri din Italia – un vin dens, cu o aromă fructat-lemnoasă, obținut din strugurii Aglianico, cultivați în regiunea Campania, din sudul Italiei.

Vinuri scumpe, de calitate excepțională

Cele mai scumpe vinuri sunt cele de colecție, care provin din producții de struguri, din ani considerați de excepție, dar și vinurile specifice anumitor areale geografice, recunoscute la nivel internațional pentru criteriile foarte stricte în ceea ce privește selecția în privinta calității. De obicei acestea sunt produse în ediții limitate. Printre vinurile de excepție, reprezentative pentru anumite areale geografice se numără:

• Chablis – Un vin franțuzesc alb, produs în Burgundia, în comuna Chablis. Are o aromă citrică și o aciditate ridicată. Chablis se produce doar din struguri Chardonnay.
• Medoc – Vin roșu din Franța, din departamentul Gironde, în nordul prefecturii Bordeaux. Se produce din struguri Carmenere.
• Pomerol – Vin roșu din Bordeaux, Gironde, Libournais. Se produce din struguri Merlot.
• Brunello di Montalcino – Unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate vinuri italienești. Se produce doar din soiul de strugure Sangiovese, in Toscana La 50 km sud de Siena, în Montalcino. Are statutul DOCG (Denominazione di Origine Controllata e Garantita). Are o culoare rubinie intensă și poate fi consumat la circa 4 ani de la recoltare.
• Amarone – Numele întreg al acestui vin este Amarone della Valpolicella și este un vin roșu, sec, italienesc, produs din struguri Corvina, Rondinella si alte soiuri de struguri aprobate. Tăria vinului Amarone trece de 15% alcool, iar vinul se comercializează de regulă după cinci ani de maturare.

Există, de asemenea, și câteva criterii care, odată îndeplinite, cresc prețul unei sticle de vin. Iată câteva dintre aceste criterii:

• Vinurile premiate la concursuri internaționale
• Vinurile Bordeaux cu apelatiune Grand Cru
• Vinurile notate cu peste 90 de puncte Parker sau puncte Decanter

Cea mai scumpă (de până acum, desigur) sticlă de vin s-a vândut anul trecut la o licitație în New Orleans, SUA. Vinul, un Cabernet Sauvignon produs de The Setting Wines din Alexander Valley a costat 350.000 de dolari.

Principalele soiuri de struguri, din țară și din lume

Multe dintre vinurile enumerate deja poartă aceeași denumire și preiau multe dintre caracteristicile soiurilor de struguri din care sunt obținute: Merlot, Pinot Noir, Riesling, Cabernet Sauvignon sau Chardonnay.
Nu se întâmplă întotdeauna așa, însă: de pildă, soiul Cortese, cultivat în regiunea Piemont, din Italia, se află la baza vinului Gavi, strugurii Auxerrois sunt folosiți la obținerea celebrelor vinuri Malbec, iar din soiul spaniol Palomino se obține Sherry, care este un vin fortifiat.
În țara noastră există peste 30 de podgorii, România ocupând locul 9 în clasamentul mondial referitor la suprafața cultivată cu viță-de-vie, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, și locul 6 la producția de struguri și vin, în cadrul Uniunii Europene.

Cele mai cunoscute soiuri de struguri românești și cultivate în România, sunt următoarele:

• Feteasca Neagră este un soi românesc de struguri negri. Se cultivă în toată țara, iar din el se obțin atât vinuri roșii, cât și roze. Gustul lor amintește de cel al prunelor și murelor.
• Negru de Drăgașani, un soi de struguri negri, rezultat din hibridarea soiurilor Negru vârtos, soi vechi românesc, cu Saperavi. Din acest soi se obține un vin roșu cu o culoare intensă și note de cireșe amare și fructe de pădure.
• Feteasca Regala este un soi românesc de struguri albi identificat la începutul secolului 20 și larg răspândit în prezent. Strugurii au pulpa zemoasă și o aromă plăcută și discretă, care poate fi regăsită și în vinul (sec sau demisec) cu același nume.
• Feteasca Albă este unul dintre cele mai valoroase și mai vechi soiuri românești, din care se obțin vinuri seci sau demiseci cu conținut echilibrat de alcool.
• Grasa de Cotnari este un alt soi tradițional românesc, cultivat pe teritoriul țării noastre de câteva secole. Strugurii sunt recoltați de obicei târziu, obținându-se un vin dulce, potrivit pentru desert.
• Tămâioasa Românească este unul dintre cele mai vechi și mai aromate soiuri de struguri cultivate pe teritoriul țării noastre, din care se obține un vin alb, dulce. Soiul este întâlnit în podgoriile Cotnari, Huși, Dealu Mare și Murfatlar.

Dintre soiurile internaționale, printre cele mai cultivate se numără:

• Sauvignon Blanc este cultivat în mod special în Franţa, acolo unde își are și originea. Este un soi alb, ușor, cu o aroma ierboasă și se cultivă în prezent și în țara noastră.
• Muscat Ottonel este un soi de struguri albi de origine franceză, cultivat prima data în Angers, Franța, însă acum se cultivă intens și în România. Este rezultatul hibridării dintre soiurile Muscat de Saumur și Chasselas Doré.
• Rieslingul Italian este cultivat într-un număr mare de centre viticole din România, pentru obținerea de vinuri superioare, care pot fi seci, demiseci sau demidulci, dar poate fi folosit și la producerea vinului spumant, pe suprafețe extinse. Vinurile obținute din acești struguri au o aromă dulce, deosebită, și pot fi păstrate pentru învechire.
• Chardonnay este un soi de struguri albi de proveniență franțuzească, dar care a devenit foarte renumit și, prin urmare, cultivat în întreaga lume. În 2010, Chardonnay ocupa poziția a V-a în ierarhia celo mai cultivate soiuri din lume.
• Merlot, un soi de struguri negri, cultivat prima dată în Franța, este cultivat acum aproape peste tot în lume. Din strugurii merlot se fac de regulă vinuri seci, cu o tărie cuprinsă între 12-12,5%.
• Cabernet Sauvignon vine tot din Franța, din Bordeaux, mai precis, dar în prezent se cultivă și în România. Vinurile din acest soi de struguri au o culoare rubinie și o vigoare aparte.
• Pinot Noir provine din Burgundia, dar acum este cultivat în aproape toate zonele lumii, din Australia până în Elveția. Soiul de un negru intens ocupa locul al X-lea în topul celor mai cultivate soiuri de struguri din lume.